Prima data, am vazut aceasta reteta preparata chiar de Radu Anton Roman, cu multi ani in urma, in emisiunea saptamanala pe care o avea la un anumit post tv. Pe vremea aceea, nu exista acest blog si nici macar intentia de a-l deschide, dar mi-amintesc cat de mult m-au fascinat reteta si pasiunea pusa in pregatirea ei. Am notat-o cuminte intr-un caiet si, cu gandul de a o pregati la un moment dat, am pus bine insemnarile. Am uitat de ele si de reteta, normal. Mi-am reamintit insa, acum vreun an, cand am rasfoit o carte cu retetele lui Radu Anton Roman. De data aceasta, mi-am jurat sa pregatesc minunatia cu ocazia unei mese cu mai multi invitati, invitati pasionati de bucataria romaneasca insa. Prilejul s-a ivit acum o saptamana si m-am gandit sa impartasesc cu voi rezultatul. Un rezultat fabulos, savuros si surprinzator, cu un “pacat” insa: este destul de greu.