Aceia dintre voi care viziteaza cu regularitate blogul stiu cat de mult imi place risotto-ul, cu ale sale valuri cremoase de orez si cu aroma imbietoare de parmezan. Nu este un preparat care sa se faca in 4-5 minute – cum am vazut, in paranteza fie spus, ca-l pregatesc bucatarii unui restaurant cu oaresce pretentii – si nici nu este un preparat ieftin, dar merita timpul si banii investiti in el. Cum imi place mult si leurda, a venit fireasca alaturarea celor doua, asa ca a rezultat un risotto cu leurda si mazare. Cremos, bogat, aromat si… verzuliu (dat fiind ca am pasat leurda cu parmezanul, in loc sa o pun taiata).