Saptamana trecuta, mi s-a facut pofta de Gordon. Gordon Ramsay, bineinteles. Pe principiul “daca tot nu mai imi permite timpul sa ma joc in bucatarie asa cum as vrea, macar sa incerc, atunci cand pot, tentatii purtand semnaturi celebre”, m-am apucat sa pregatesc o reteta a marelui chef: pui la cuptor cu dubla garnitura – mazare cu prosciutto si salata verde, respectiv legume parfumate cu lamaie si glazurate cu otet balsamic. A iesit o bunatate, iar combinatia mazare-salata-prosciutto a fost de-a dreptul surprinzatoare.
Posts Tagged ‘mazare’
Il Timballo – Placinta cu paste, carne si legume
Pusesem de multa vreme ochii pe reteta aceasta italieneasca, dar mi-a trebuit ceva pana am reusit sa gasesc timpul necesar pregatirii ei. Nu este foarte complicata, doar necesita mai multe etape, care trebuie efectuate cu anumiti timpi de asteptare si intr-o anumita ordine. Rezultatul merita insa eforturile, pentru ca Il Timballo sau Il Timpano, cum i se mai spune in unele regiuni ale Italiei, este o minunatie de preparat, bogat in ingrediente, texturi si arome, satios si surprinzator. Practic, este o placinta, sub crusta careia se ascund tot felul de carnuri, legume, sosuri si branzeturi.
Risotto cu leurda si mazare
Aceia dintre voi care viziteaza cu regularitate blogul stiu cat de mult imi place risotto-ul, cu ale sale valuri cremoase de orez si cu aroma imbietoare de parmezan. Nu este un preparat care sa se faca in 4-5 minute – cum am vazut, in paranteza fie spus, ca-l pregatesc bucatarii unui restaurant cu oaresce pretentii – si nici nu este un preparat ieftin, dar merita timpul si banii investiti in el. Cum imi place mult si leurda, a venit fireasca alaturarea celor doua, asa ca a rezultat un risotto cu leurda si mazare. Cremos, bogat, aromat si… verzuliu (dat fiind ca am pasat leurda cu parmezanul, in loc sa o pun taiata).
Paella cu fructe de mare
Cu mai bine de doi ani in urma, va tentam cu o Paella mixta, cu pui si fructe de mare. De multe ori am vrut, de atunci, sa mai fac acest preparat spaniol atat de indragit si raspandit, dar de fiecare data a fost ceva care sa ma impiedice. In primul rand, asa cum va spuneam si atunci, imi lipseste “paellera”, vasul acela special pentru pregatit paella, un fel de tigaie de mari dimensiuni, nu prea adanca si cu fund perfect plat, astfel incat caldura sa se distribuie uniform, iar lichidul sa se evapore repede. Apoi, ar mai fi ca impediment pretul destul de piperat al fructelor de mare. Ei bine, am lasat toate acestea in plan secund cand am ramas, dupa o masa de peste la gratar, cu mai multe capete, pe care nu m-am indurat sa le arunc decat intr-o… oala mai mare, cu ceva legume alaturi, pentru a obtine un fond de peste. Gandindu-ma apoi ce as putea face cu supa, primele doua raspunsuri care mi-au venit in minte au fost: risotto cu fructe de mare si paella. In cele din urma, preparatul spaniol a avut castig de cauza in fata celui italienesc.
Somon la gratar cu piure de mazare
Cand am auzit prima data de combinatia peste-mazare (la Nigella cred), am fost destul de sceptica, admit. Mi-am zis insa ca, inainte de a pune un “verdict”, trebuie sa incerc si va pot spune, acum, ca bine am facut. Nu mi-as fi imaginat ca mazarea dulceaga, transformata in piure cremos, se potriveste asa de bine cu somonul la gratar. Merg de minune si mai ca te opresti cu greutate din mancat :P. Singurul inconvenient pe care-l pot gasi acestui preparat este pretul cam piperat pentru somon, dar puteti sa vanati o oferta in marile magazine si sa va puneti cateva cotlete sau fileuri la congelator.
Salata italiana cu paste, mortadella, capere si sos de mustar
Fac ce fac si ajung iar la salate. Salate racoritoare si echilibrate: cu un numar rezonabil de calorii, dar si suficient de satioase, pentru a va potoli foamea (la serviciu, de pilda, daca o luati intr-o caserola). Iar aceasta salata italiana se potriveste perfect descrierii de mai sus, fiind o combinatie de paste si legume, desavarsita de bucatelele de mortadella si imbaiata intr-un sos picant-iute-acrisor, din iaurt scurs, mustar, otet de vin si sos tabasco. Singurele ingrediente mai pretentioase din aceasta salata sunt mortadella si ceapa perla in otet. Pretentioase in sensul ca nu se gasesc la orice colt de strada si/sau sunt mai piperate ca pret.
Biryani de legume in stil Hyderabadi
Cei care urmariti constant retetele de pe acest blog stiti deja ca-mi plac foarte mult mancarurile indiene, cu bogatia lor de arome si gusturi, cu ingredientele lor “ciudate” si cu un mod de preparare destul de minutios. Asa este si reteta pe care v-o propun astazi :). Am facut-o acum cateva luni bune, dar din motive care-mi scapa a ramas “uitata” intr-un “colt” al calculatorului. Ei bine, este vorba de un biryani (biriani, beryani sau beriani), un fel de pilaf indian, cu orez basmati, mirodenii, carnuri, peste, oua sau doar legume. Biryani, ca idee de preparat, este originar din Iran si a ajuns pe taramurile indiene prin intermediul negustorilor iranieni. Se deosebeste de un pilaf prin modul de preparare: orezul este fiert separat de legume si carnuri. Apoi, se aseaza in straturi alternative orezul si sosul puternic aromat cu legume si/sau carnuri.
Supa crema de mazare cu menta
Verde si iar verde… asa este supa crema de mazare. Sau “verde cam de broasca”, dupa cum comenta un cititor al blogului la prima reteta de supa crema de mazare postata, varianta cu afumatura (AICI). Daca treceti insa peste culoare si o preparati, veti descoperi o supa sanatoasa si delicioasa, perfecta pentru a ne vitaminiza organismul. Fata de varianta precedenta, aceasta de azi contine ceapa verde si este parfumata cu menta si un pic de usturoi… Cred ca va ganditi acum “mazare – menta, mazare – menta… dubios” :). Admit ca si eu mi-am pus ceva semne de intrebare cand am vazut-o, acum ceva ani, intr-un numar al revistei BBC Good Food. Apoi, cand am pregatit-o prima data, am fost foarte placut surprinsa.