Mi-amintesc cu placere de vremurile cand, copil fiind, mama ma punea sa “frec” maioneza, cu o lingura de lemn, incet, incet si punand doar cate un strop de ulei. Mi se parea ca dureaza o vesnicie, mai ales ca stateam cu frica-n san sa nu se taie cumva pretiosul sos si sa trebuiasca sa o iau de la inceput. Dupa reteta mamei, cea clasica de altfel, iesea o maioneza foarte gustoasa, ce-i drept, dar si foarte grea. Atat de grea incat mai mult de o lingura de salata de bouef, de pilda, putea baga in alerta maxima si cel mai sanatos ficat. Explicabil daca ne gandim ca, potrivit retetei clasice, proportia “corecta” este de 100-150 ml de ulei la un galbenus.