Posts Tagged ‘carne tocata de vita’

Beyti Kebab – kebab din carne tocata, invelit in lipie

Beyti Kebab - kebab turcesc din carne tocata, invelit in lipie, cu sos de rosii si iaurt

Despre kebab, diferitele sale forme, denumiri si ingrediente, v-am mai vorbit, pe scurt, cand v-am tentat cu Yogurtlu Kebab, un fel de frigarui din carne tocata, imbaiate in sos de rosii si sos de iaurt cu usturoi. Apoi, v-am propus o varianta de Iskender Kebab, cu vita, cu fasii subtiri de carne marinata, servite pe pat de lipii, tot cu un sos de rosii si cu iaurt. Astazi, completam seria kebab-urilor cu Beyti Kebab, preparat care poarta numele lui Beyti Güler, patronul si chef-ul unui celebru restaurant din Istanbul, printre clientii caruia s-au numarat, in ultimele cinci decenii, multi sefi de stat si de guvern, vedete si cunoscuti oameni de afaceri. Din 1983, restaurantul, condus in continuare in familie, functioneaza intr-o zona rezidentiala din apropierea aeroportului international Atatürk, asa ca, daca aveti drum pe acolo, nu-l ocoliti. Va garantez o experienta unica si posibilitatea de a vedea cu propriii ochi fragmente impresionante de istorie.

Hachis Parmentier – “Placinta” cu piure de cartofi si carne de vita

Hachis Parmentier - Reteta frantuzeasca de "placinta" din piure de cartofi si carne de vita

Cand v-am tentat cu interpretarea vegetariana a “Placintei” taranesti englezesti (cottage pie sau shepherd’s pie), v-am pomenit de Hachis Parmentier, varianta frantuzeasca a preparatului. Si nu v-am pomenit degeaba, pentru ca este, intr-adevar, fooooarte buna. Simplu ca ingrediente, dar satios si gustos, preparatul isi trage numele de la Antoine-Augustin Parmentier, un farmacist, nutritionist si inventator francez, care a militat intens la sfarsitul secolului al XVIII-lea pentru recunoasterea cartofului drept leguma potrivita a fi consumata de catre oameni. Nu de alta dar, desi introdus de decenii bune in Europa, cartoful era folosit exclusiv pentru hranirea animalelor. De altfel, pe la 1748, Parlamentul francez a adoptat chiar si o lege prin care interzicea cultivarea cartofilor (pe baza credintei, evident false, ca ar produce diferite boli, printre care si lepra). Datorita eforturilor depuse de Parmentier, cartoful avea sa fie declarat comestibil in 1772. Mai multe preparate, toate avand cartoful drept ingredient principal, ii poarta de atunci numele.

Paste umplute cu vita, spanac si branza, in sos cu ciuperci

Tot “rasfoind” eu fisierele cu retete si poze, mi-am dat seama ca am uitat sa va prezint aceasta reteta de paste umplute cu vita, spanac si branza cedar, “perpelite” apoi in cuptor intr-un sos de rosii cu ciuperci. Si mare pacat ar fi fost sa nu vedeti si aceasta varianta de paste (dupa “Melcii” gigant cu fructe de mare), spectaculoase prin aspect daca reusiti sa gasiti Lumaconi giganti (paste ca niste melci uriasi, cat o capatana mare de usturoi), dar mai ales prin gust. Se completeaza perfect combinatia de carne de vita, spanac si branza cu ciupercile din sosul de rosii, iar busuiocul si oregano-ul din umplutura merg de minune cu dafinul din sos.

Yogurtlu Kebab – frigarui turcesti din carne tocata, cu sos de iaurt si rosii

Nu stiu cum este la voi, dar la mine sunt la mare pret preparatele arabesti. Imi plac mirodeniile folosite in bucatariile libaneze, egiptene sau turcesti si cum sunt ele combinate. Cu mielul nu ma prea impac eu, dar exista, din fericire, variante de inlocuire. Carcotasii vor spune ca, daca inlocuiesti, intr-o reteta, carnea de miel sau berbecut cu vita, nu mai are acelasi farmec. Au dreptate, intr-o oarecare masura, dar mie, una, mi se par foarte bune si variantele cu vita. Asa am procedat si pentru acest yogurtlu kebab, dar sunteti liberi sa puneti amestec de vita cu miel sau doar miel, dupa bunul plac.

Gnocchi la cuptor cu sos bolognese

Gnocchi cu sos bolognese

Ca niste mici galusti, facute din gris, faina, pesmet sau cartofi, simple sau combinate cu oua, branza sau legume, gnocchi reprezinta o alternativa delicioasa si un pic mai usoara pentru paste. Deosebit de populare in bucataria italiana, micile galusti sunt pregatite in numeroase variante si sub felurite nume, in functie de regiune. De pilda, in Toscana intalnim “malfatti”, un fel de gnocchi din faina, cu ricotta si spanac, in timp ce mai in sud, in Apulia, dam peste “cavatelli”, paste facute din faina, gris si apa. Gnocchii italienesti nu trebuie confundati insa cu ceea ce se cheama in Franta “gnocchis a la parisienne”, o combinatie de gogosele din aluat de choux si sos Bechamel.

Gratin de paste cu carne tocata de vita si Gouda

Va propun, in cele ce urmeaza, o reteta perfecta pentru o cina in timpul saptamanii. Se face usor si destul de rapid, nu necesita ingrediente dificil de gasit, este satioasa, dar nu grea. E vorba de paste alternate cu carne de vita parfumata cu rozmarin, imbracate in felii de branza Gouda si gratinate in stil frantuzesc. In functie de preferinte, puteti pune, pe langa rosii, si alte legume, precum ardei gras, dovlecel sau morcov. De asemenea, puteti inlocui rozmarinul cu oregano, daca doriti sa “virati” preparatul spre bucataria italiana. Cat despre pastele folosite, eu am pus tagliatelle, dar merg si niste fusilli.

Chiftelute de vita in sos de rosii cu busuioc

Si daca tot am pornit astazi pe drumul reinventarilor, iata inca una, a traditionalelor chiftelute marinate romanesti. Fara a-si propune sa inlocuiasca varianta romaneasca (pentru ca fiecare are farmecul ei, nu-i asa?), varianta mediteraneana de chiftelute in sos de rosii este mai parfumata, datorita busuiocului proaspat, si mai usoara (chiftelutele nu includ carne de porc si nici paine, iar sosul nu presupune deloc faina). Preparatul se potriveste foarte bine pentru cina, dar il puteti face si pentru o masa de pranz cu mai multi invitati, in conditiile in care se poate pregati fara probleme in avans si se poate tine la cald.

Spaghetti alla Bolognese

Ragu alla bolognese, cum este numit in italiana, acest sos originar din nordul Italiei se bucura de popularitate in intreaga lume, cunoscand multe modificari si adaptari de-a lungul timpului. Reteta originala, asa cum a fost ea inregistrata la Accademia Italiana della Cucina in 1982, presupune carne de vita, pancetta, soffritto (amestec de ceapa, morcov si tije de telina; numit de francezi mirepoix), pasta sau sos de rosii, lapte, vin sec, sare si piper. Eu am preferat insa o varianta fara lapte si fara pancetta (varianta italieneasca a baconului, uscata, sarata si aromata), dar cu usturoi, ciuperci si ierburi.


Warning: Undefined variable $return in /home/gurmandi/public_html/wp-content/themes/Stratie.old/lib/features.php on line 11