
In orice piata, obisnuita sau special amenajata, v-ati duce in perioada Sarbatorilor de iarna, veti gasi mere glazurate. In manta lucioasa rosie, simple sau cu adaos de nuci sfaramate, merele glazurate pe bat sunt un simbol al sezonului si este aproape imposibil sa nu-ti placa. In paranteza fie spus, daca aveti copii care nu se inghesuie sa manance mere, incercati sa-i tentati cu aceasta varianta colorata, parfumata si dulce. S-ar putea sa fiti surprinsi de rezultat! Si, decat sa cumparati mere glazurate pe bat de prin piete, mai bine le faceti acasa. Nu doar ca vor fi la fel de bune, dar aveti si garantia calitatii, stiti ce ati pus in glazura si cum a fost ea facuta.
Daca v-ati imaginat ca este un proces complicat de glazurare a merelor, aflati ca nu e asa. Se fac foarte simplu, doar sa fiti atenti la detalii: proportii ale ingredientelor, temperatura, etc. Esential este, in acest caz, un termometru pentru sosuri si fripturi care sa poata masura temperaturi peste 100 grade Celsius. Daca nu il aveti si nici nu vreti sa-l cumparati (este destul de scump, dar foarte util in bucatarie), va trebui sa testati glazura intr-un pahar cu apa rece pentru a va asigura ca a ajuns la temperatura optima. Orice alta temperatura in afara plajei stabilite va modifica aspectul si consistenta glazurii: fie va cristaliza cand se raceste, fie va deveni foarte tare.
Concret, pentru merele noastre glazura trebuie sa ajunga aproape de 150 grade Celsius (este temperatura la care ajungand prin fierbere, apa s-a evaporat suficient incat sa fie concentratia potrivita de zahar). Legatura temperatura-concentratie este bine determinata: intre 113 si 116 grade Celsius avem o concentratie de 85%, intre 118 si 121 grade Celsius avem 87%, intre 121 si 130 grade Celsius avem 92%, intre 131 si 143 grade Celsius avem 95%, iar intre 149 si 154 grade Celsius avem 99%. Daca nu aveti termometru sa masurati temperatura, o puteti aproxima astfel: umpleti un pahar cu apa rece, luati un pic de glazura cu lingura si o turnati usor. Daca a ajuns la concentratia potrivita, siropul de zahar se va solidifica instantaneu sub forma unor filamente. In orice alta situatie, trebuie sa mai lasati glazura pe foc.
O ultima precizare, cautati niste bete de frigarui mai groase si mai scurte (de circa 15 cm), pentru a nu risca sa se indoaie sub greutatea marului.
Ingrediente (pentru 6-8 buc.):
– mere verzi 6-8 buc. (in functie de marime)
– zahar tos 500 g
– zahar vanilinat 1/2 plic
– scortisoara 1/2 lingurita rasa
– cuisoare 2 buc.
– miere 40 g
– suc de lamaie 1/2 lingurita
– colorant alimentar rosu
Puneti intr-o craticioara adanca, in 100 ml de apa, zaharul tos, zaharul vanilinat, scortisoara, cuisoarele, mierea si sucul de lamaie. Amestecand continuu cu un tel aduceti la punctul de fierbere. Continuati sa amestecati, cu o lingura de lemn, pana cand siropul ajunge la 150 grade Celsius. Puneti colorant alimentar pana obtineti culoarea dorita. Inclinand usor cratita, bagati in glazura un mar (spalat foarte bine in prealabil, perfect sters si infipt intr-un bat). Invartiti astfel incat marul sa se acopere uniform de glazura. Atentie, lasati in jurul batului un pic de mar neacoperit cu glazura (se va putea taia mai usor si micsorati riscul aparitiei de mici bule cand se intareste glazura)! Scuturati usor excesul de glazura si puneti marul (cu batul in sus, evident) sa se raceasca pe o tava tapetata cu hartie cerata (puteti incerca, pentru a fi siguri ca nu se lipesc merele de hartie, sa ungeti hartia cu un pic de unt). Continuati pana terminati toate merele. Atentie, trebuie sa va miscati destul de repede pentru ca siropul de zahar sa nu se raceasca prea mult! Altfel, nu ar strica sa mai puneti, din cand in cand, cratita pe foc mic, amestecand bine cu lingura. Daca vreti sa le presarati nuci macinate, trebuie sa o faceti imediat, inainte sa inceapa glazura sa se intareasca!
Lasati merele cel putin 2 ore, ca sa se intareasca bine glazura. Pastrati merele intr-un loc uscat si racoros.