Pentru sfarsitul saptamanii, va propun un desert binecunoscut de toata lumea, usor de pregatit, foarte savuros si racoritor: Crema de zahar ars sau Crème Caramel, cum se numeste desertul in limba franceza. Se crede ca a fost inventat undeva in sudul Frantei, dar s-a raspandit rapid, sub diferite forme, in intreaga lume. De pilda, in Argentina, Brazilia, Mexic sau Uruguay, crema de zahar ars se serveste cu dulce de leche (o crema din lapte indulcit, fiert pana cand se ingroasa, iar zaharul se caramelizeaza), iar in Cuba o intalnim parfumata cu scortisoara. O surata a Crème Caramel este Crème brûlée, doar ca stratul de caramel este crocant si se gaseste la suprafata.
Desi nu este deloc greu de pregatit, pentru reusita cremei de zahar ars trebuie sa fiti atenti la cateva detalii. In primul rand, nu trebuie lasat prea mult zaharul sa se caramelizeze, pentru ca va deveni amarui. Apoi, dupa ce ati turnat amestecul de oua, zahar si lapte peste stratul de caramel intarit, crema trebuie “coapta” la bain-marie. Eventual, puteti proteja fundul vasului in care ati pus crema cu un prosop (in tava aleasa, potrivita ca inaltime, puneti un prosopel, asezati vasul cu crema de zahar ars si turnati apa fierbinte in tava astfel incat apa sa ajunga la jumatate din inaltimea vasului). In acest fel, crema voastra de zahar ars va avea o textura matasoasa. In fine, cu cat veti carameliza mai mult zahar (adica, va fi mai gros stratul de caramel), cu atat veti avea la final mai mult sos caramel. Pentru o masa cu mai multi invitati, este recomandat sa pregatiti portii individuale de crema de zahar ars, in ramekin-uri potrivite ca marime. In cazul in care pregatiti crema de zahar ars doar pentru adulti, o puteti stropi cu lichior sau rom.
Ingrediente (pentru 6 portii):
– oua 8 buc.
– lapte integral 1 l
– zahar tos 11 linguri (250 g)
– zahar vanilinat 3 pliculete
– un praf de sare
Incingeti cuptorul la cea mai mica temperatura. Alegeti o oala potrivita ca marime si care poate fi introdusa intr-o alta (daca nu aveti, o puteti pune intr-o tava mai inalta, eventual cu un prosopel, dupa cum am precizat mai sus). Puneti 3 linguri cu varf de zahar si, pe foc mediu spre mare, lasati-l sa se caramelizeze, fara a se maroni prea tare. Cand zaharul topit a capatat o frumoasa culoare brun-roscata, inclinati si rotiti oala astfel incat caramelul sa “se urce” pe pereti, pana la inaltimea la care va ajunge crema. Luati oala de pe foc si lasati caramelul sa se raceasca. Nu va speriati daca, pe masura ce se va raci, veti auzi ca niste pocnituri, iar stratul de caramel crapa.
Puneti laptele la incalzit. Intr-un castron mare, puneti ouale, zaharul tos ramas, zaharul vanilinat si praful de sare. Mixati foarte bine, pana cand zaharul s-a topit si ati obtinut ca o spuma. Turnati, treptat, laptele incalzit. Omogenizati si rasturnati in oala captusita cu zahar ars. Puneti oala in alta oala mai mare sau in tava cu apa fierbinte. Bagati in cuptorul incins si lasati 50-60 de minute sau pana cand, daca o intepati cu lama unui cutit, acesta iese umed, dar curat. Timpul necesar coacerii depinde de grosimea stratului de crema, astfel ca este recomandat sa incercati crema inainte de a opri cuptorul! Ca indiciu, pe masura ce se face, crema incepe sa se desprinda de pe peretii vasului, iar la final, daca zgaltaiti oala usor, veti observa ca s-a coagulat si “tremura”. Opriti cuptorul si lasati crema sa se raceasca in oala scufundata in apa.
Cand s-a racit total, bagati-o in frigider pentru cel putin trei ore si de abia dupa aceea rasturnati-o usor pe un platou suficient de mare si putin adanc pentru a nu curge pe dinafara sosul caramel.
Puteti taia crema ca pe un tort sau, daca ati facut-o intr-un vas dreptunghiular, o puteti taia cuburi.
Calorii: 162 kcal / 100 g.
Foarte buna reteta, insa toata lumea greseste in prepararea ei…mai toate blogurile culinare studiate pana acum prezentand o maniera gresita de preparare.
In nici un caz nu se mixeaza ouale cu ajutorul mixerului. Acesta este motivul pentru care crema nu are o textura omogena ci este plina de goluri de aer.
Ouale se amesteca la cald cu zaharul din compozitie peste care se adauga treptat laptele racit. Amestecul se strecoara printr-o sita deasa peste zaharul caramel,iar pentru un succes deplin, temperatura cuptorului trebuie sa fie mica spre mediu!! foarte important!
Incearca te rog maniera corecta de preparare, te asigur ca nu vei regreta!!!
Felicitari pentru blog!!Minunat!
Noko, bine ai venit pe blog. Eu, una, ma feresc sa vorbesc in termeni de genul “maniera corecta de preparare” si nu am pretins vreodata ca maniera mea este cea mai “corecta” (a se citi cea mai buna, care nu poate fi imbunatatita). Intotdeauna, arat cum am facut eu cutare reteta si atat! Sunt convinsa ca fiecare pesoana are metoda sa “corecta”… Ceea ce nu inseamna ca nu sunt binevenite unele sugestii. In concluzie, multumesc pentru sfaturi :)!
Buna ziua,
Golurile apar atunci cand apa din vasul bain-marie da in clocot. Un singur clocot e suficient ca amestecul sa se branzeasca, mai mult sau mai putin. De aceea se adauga putina apa in vas din cand in cand ca sa nu ajunga la punctul de fierbere. Asa ramane textura cremei matasoasa.
Am mancat de vreo doua ori crema de zahar ars groaznica iar persoanele responsabile de dezastru sustineau ca e delicioasa. Nici macar nu stiau cum trebuie sa fie o crema de zahar cu adevarat buna. Se pare ca totul e relativ…
Felicitari pentru blog !
Multumesc mult pentru precizari. Cu cat mai multe detalii, cu atat cresc sansele de reusita :D. Multumesc si pentru felicitari si te mai astept cu alte comentarii si sfaturi. O zi si o saptamana usoare!
De ce “Amestecul se strecoara printr-o sita deasa peste zaharul caramel”? – dupa cum spune Noko.
@ Dane, pentru a te asigura ca amestecul are o textura cremoasa si ca ai eliminat “cordoanele” acelea care leaga galbenusul de albus :).
Buna1Da arata superb!Dar am o intrebare dc faceti poza la cum curge lap[tele condensat in galbenusuri(ceea ce stie si un copil de 4 ani) si nu faceti poza la cum se fac decoratiunile din zahar ars?totusi!
bun aici ma refer la tarta regala cu crema de vanilie in ramenkuri
tarta cu crema de lamaie si bezea la aceea ma refer
Raluca, inteleg ca ai vrut de fapt sa postezi comentariul la Tarta cu crema de lamaie si bezea 2 (am precizat pentru ca toata lumea sa stie despre ce este vorba). Acum, revenind la observatia ta, incerc prin poze sa dau un indiciu despre cele mai importante etape din pregatire. Apoi, momentul imortalizat trebuie sa mai corespunda unei cerinte: sa “intre” in poza. Or, aspectul la care te referi tu nu e nici una, nici alta. Adica, partea cu “plasa” de caramel era total secundara (in cazul alunelor in caramel exista poza, dupa cum ai observat) si, crede-ma, era imposibil de pozat (pe motiv de spatiu, rapiditatea cu care se lucreaza si aparatura de care dispun). Ce sa facem, nu toata lumea dispune de studiouri foto (nici macar de bucatarii decente :() si nici de aparatura de mii de euro. In alta ordine de idei, sincere felicitari daca stiai de la varsta de 4 ani cum arata laptele condensat turnat intr-o spuma de galbenusuri :).
grozava reteta! imi iese perfect de fiecare data